Cum duce Guvernul pe brânci propriile companii falimentare. Lista companiilor de stat care au încasat de la buget sute de milioane de euro în 2024

Ajutoarele de stat oferite companiilor deficitare sunt imense. De la datoriile rostogolite de TAROM an de an, inclusiv în 2024, și finanțate practic de stat cu sume care vor cumula aproape 100 de milioane de euro, până la salvarea pe bucăți a unui CFR Marfă complet neviabil financiar, sau infuziile de finanțare de peste 800 de milioane de lei în ultimii doi ani pentru Complexul Energetic Oltenia, statul împinge cu greu la deal câteva companii, nereușind să găsească soluții pentru a le aduce pe verde.

Mai mult, una câte una, marile combinate siderurgice ale statului au capitulat sub greutatea insolvențelor și au rămas într-un purgatoriu birocratic până în prezent, licitând pe bucăți active pentru a plăti datorii sau a returna ajutoare primite în trecut care nu le-au salvat de la ruină.

Ziare.com a pus laolaltă ultimele informații despre companiile de stat care au înregistrat anul acesta cele mai mari datorii și au primit și sume consistente de la buget.

La finele primului semestru din 2024, companiile de stat și cele din subordinea autorităților publice locale aveau plăți restante către bugetul de stat de aproape 4 miliarde de lei, adică aproximativ 800.000 de milioane de euro, fără a pune la socoteală sumele datorate de alți creditori, de încă 1,4 miliarde de euro. Asta în condițiile în care profiturile totale ale companiilor controlate de stat și autorităților locale (un total de peste 250.000 de angajați) se ridică abia la un profit brut de 8,38 miliarde de lei, în timp ce restanțele de plată se află în jurul sumei de 11 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

„Performanţele întreprinderilor publice sunt polarizate. Avem cinci companii care generează 87% din dividendele plătite anul trecut la bugetul de stat, undeva la 6,6 miliarde plătite la bugetul de stat, 7,6 miliarde de lei dividende distribuite consolidat de către companiile de stat. Tot aşa, în termen de pierderi, avem cinci companii care generează undeva la 1,3 miliarde pierderi, undeva tot pe la 87% din pierderile consolidate”, declara, Mihai Precup, secretar de stat în cancelaria Prim-Ministrului, citat de Agerpres în septembrie 2024.

Cu ce datorii și încasări de ajutoare de la buget au intrat companiile de stat în 2024

Conform unei analize publicate de G4Media în februarie 2024, companiile din România au primit în 2023 ajutoare de stat totalizând 29,5 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 2% din PIB. O proporție semnificativă, 36%, a fost alocată pentru a face față crizei economice cauzate de pandemia COVID-19 și conflictul din Ucraina, prin programe precum IMM Invest și garanțiile de stat susținute de Eximbank. Din suma totală, două treimi au fost sub formă de subvenții și granturi, iar restul sub formă de garanții. Totodată, 90% dintre beneficiari au fost IMM-uri, care au primit aproape 60% din fonduri.

Analiza de la începutul anului a punctat și ajutoarele de stat acordate pentru proiecte specifice, cum ar fi majorarea sprijinului pentru „Platforma Multimodală Galați”, justificată de creșterea costurilor în contextul crizei, și finanțarea infrastructurii portuare, cu un buget de 150 milioane euro. Printre prioritățile stabilite pentru 2024 se număra atunci restructurarea TAROM, care a beneficiat de două ajutoare distincte, și investiții enorme, precum fabricarea de anvelope la Oradea de către NOKIAN, sprijinită cu 99 milioane euro. Alte proiecte vizau susținerea infrastructurii energetice și dezvoltarea termocentralelor, în special la Complexul Energetic Valea Jiului și extinderea capacităților nucleare la CNE Cernavodă.

Cum arată lucrurile în prezent: Rebrandingul CFR Marfă, săptămâna de lucru de 4 ore și acoperirea datoriilor unui colos falimentar

În septembrie, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor a pus pe tapet planul amnistiei fiscale, prin care își propune să recupereze 7,6 miliarde de lei din arieratele de 180 de miliarde datorată de sectoarele public și privat, în contextul în care multe din restanțe vin din partea unor companii de stat sau care se află în procedură de faliment, insolvență și nu mai au activitate reală, ci doar conservare.

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR – Marfă SA ocupă primul loc în topul firmelor de stat cu cele mai mari datorii, având obligații financiare către bugetul de stat în valoare de 1,5 miliarde de lei, în timp ce cifra sa de afaceri se ridică la 778,5 milioane de lei. Din totalul datoriei, 911 milioane de lei sunt restanțe principale, iar accesoriile însumează 599 de milioane de lei. Important de menționat este că acționarul unic al acestei societăți este statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor.

În octombrie, Guvernul Ciolacu a înființat prin hotărâre o nouă companie cu capital integral de stat în domeniul transportului feroviar de marfă, pentru „deservirea nevoilor de apărare a țării, precum și pentru asigurarea necesității de mobilitate prioritizată”, potrivit notei de fundamentare. De fapt, e vorba despre înlocuirea companiei CFR Marfă, ajunsă în situație de cvasi-faliment după ce Comisia Europeană a decis că statul român trebuie să recupereze un ajutor de stat de 2,6 miliarde lei plus dobânzi.

CFR Marfă, cu datorii cumulate de peste 4,5 miliarde de lei, urmează să fie lichidată complet după ce se încheie concordatul preventiv anul viitor în martie, după care noua companie, Carpatica Feroviar, va deveni operaţională. Conducerea CFR Marfă a propus sindicatelor și un program de lucru de 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, până la declararea falimentului din primăvara anului viitor.

După trei decenii de contracte dezavantajoase, CFR Marfă devine practic Carpatica Feroviar, justificată de Guvern în contextul războiului din Ucraina, „precum și pentru asigurarea necesității de mobilitate prioritizată, în condițiile legii”. Compania a primit inițial un capital de 125.000 de lei de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Iar până la o primă adunare generală a acționarilor în 2025, în Consiliul de Administrație al noii companii de stat au fost angajați diferiți salariați ai Ministerului Transporturilor și ale instituțiilor din subordinea acestuia.

Saga TAROM: compania dusă pe brânci de stat de trei decenii

Compania Națională Aeriană TAROM s-a confruntat cu greutăți financiare persistente de-a lungul ultimelor decenii, acumulând pierderi consecutive timp de 11 ani până la finalul anului 2023. De la gestionarea ineficientă, competiția crescută pe piața aviatică și apariția numeroaselor companii private low-cost, la flota învechită și aplicând strategii comerciale neadaptate la realitățile pieței, TAROM nu a făcut decât să acumuleze pierderi și să aibă nevoie constantă de intervenția statului. Pandemia de COVID-19 a pus capac acestor dificultăți, ducând la scăderea masivă a veniturilor în perioada 2020-2021 și forțând mai mult Guvernul să intervină cu sprijin financiar pentru a o menține în funcțiune.

La finalul lui aprilie 2024, Comisia Europeană a aprobat planurile României de a acorda companiei TAROM un ajutor de restructurare în valoare de până la 95,3 milioane euro, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Măsurile de restructurare notificate includ anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei), corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 milioane lei), arăta Digi24 în primăvară.

Acoperirea daunelor cauzate de pandemia Covid-19 în anul 2020, a fost acordat sub forma unei garanții de stat emisă de Ministerul Finanțelor, pentru un împrumut în valoare de 19,33 milioane euro, contractat pentru perioada 2021 - 2026 de la Banca Transilvania.

Apoi, în septembrie 2024, Guvernul a alocat din Fondul de rezervă bugetară, o parte din ajutorul de restructurare pentru compania TAROM, urmând ca bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2024 să fie suplimentat în acest scop cu 60 milioane lei (12 milioane euro) pentru plata datoriilor cu scadența depășită și care prin acumularea penalităților de întârziere pot destabiliza echilibrul financiar al societății.

Infuzia masivă de capital a atras o acțiune înaintată de competitorul privat Wizz Air în fața Tribunalului General din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), însă pe 6 noiembrie, instanța a decis că ajutorul de 2 milioane de euro destinat compensării pagubelor suferite de compania de stat în timpul pandemiei este compatibil cu piața internă și va fi, astfel, încasat.

După ajutoarele imense primite din bugetul de stat, TAROM va realiza în 2024 un rezultat brut pozitiv, adică profit de peste 278 de milioane lei, circa 55,6 milioane de euro, după o pierdere de aproape 100 de milioane de lei în 2023.

Complexul Energetic Oltenia: Ajutoare masive pentru „înverzire”. Banii au tot venit, proiectele s-au amânat, iar profitul companiei a crescut, cu tot cu datorii imense

Complexul Energetic Oltenia (CEO), principalul producător de energie pe bază de cărbune din România, a traversat în ultimii ani greutăți financiare care s-au soldat cu datorii imense. În contextul în care cererea de energie pe bază de cărbune a tot scăzut, iar costurile certificatelor de emisii de CO₂ și necesitatea alinierii la politicile europene de decarbonare au devenit din ce în ce mai pregnante, CEO a inițiat un plan de restructurare și decarbonare, aprobat de Comisia Europeană în 2022, care prevedea investiții în opt parcuri fotovoltaice și două centrale pe gaze naturale, menite să diversifice mixul energetic și să reducă impactul asupra mediului. Astfel au fost aprovate aproximativ 895 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru mai multe proiecte de investiții de „înverzire”.

Din această sumă, în 2023 s-a încasat un ajutor de stat în valoare de 453,5 milioane lei (90,7 milioane de euro) de la bugetul de stat, pentru finanțarea achiziţiei de certificate de gaze cu emisii de efect de seră, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, asta după ce, până în acel punct, CE Oltenia primise deja în trecut granturi în valoare de 776,4 milioane euro. Cu acești bani, până în 2026 ar trebui puse în funcţiune cele două grupuri noi de pe gaze cu o capacitate totală de 1.325 MW, iar până la finalul anului 2024 ar trebui finalizate cele 8 parcuri solare cu o capacitate de 735 MW.

Tot la început de 2024, Guvernul aprobase un nou ajutor de stat din programul de restructurare al companiei sub formă de grant pentru finanţarea achiziţiei de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în valoare de peste 386 de milioane lei.

Parcurile fotovoltaice, programate inițial pentru finalizare în 2024, nu au fost demarate, iar centralele pe gaze, planificate pentru 2026, se aflau în februarie încă în faza de proiect. Cu toate acestea, la începutul anului, CEO își planifica în Bugetul de Venituri și Cheltuieli 2024 un profit brut de 48 de milioane lei și unul net de doar 6 milioane lei, întrucât va avea de plătit impozite de 42 de milioane lei. Totalul cheltuielilor de natură salarială pentru 2024 erau calculate la 1,4 miliarde, din care doar salariile erau calculate la 1,15 miliarde lei. CEO anunța atunci că va plăti bonusuri, prime și alte suplimente la salariu, de 244 milioane lei.

Mai mult, un lider de sindicat din Complexul Energetic Oltenia susținea în iulie că sunt probleme la compania energetică în ceea ce privește încasările. De vină ar fi vânzările slabe din ultimele luni și prețurile la care a fost vândută energia electrică. Cel mai important motiv este legat de faptul că societatea trebuie să constituie lună de lună provizioane pentru achiziționarea certificatelor de CO2. Din cauza problemelor financiare, CEO a renunțat la 124 de mineri și energeticieni. Sunt 1.800 de salariați încadrați pe perioadă determinată, însă nu toți au beneficiat de la 1 iulie de prelungirea contractelor individuale de muncă. CEO alocase în iunie și peste 17,5 milioane de lei, respectiv 3,5 milioane de euro, pentru a asigura servicii de pază pentru subunitățile miniere ale companiei energetice și în clădirile administrative.

Marile companii naționale de siderurgie, înglodate în datorii. Falimentele și insolvențele care nu au putut fi evitate cu ajutoare de stat

Compania Națională a Uraniului (CNU) a ajuns cumva să vadă începutul anului 2024 încă în funcțiune, deși într-o tărăgănată procedură de insolvență, după o perioadă prelungită de probleme financiare, începând cu pierderea, în 2016, a contractului cu singurul său client, Nuclearelectrica, care a reziliat acordul de livrare a pulberii de dioxid de uraniu. Situația a fost agravată de lipsa investițiilor în modernizarea echipamentelor și de epuizarea zăcămintelor exploatate, ceea ce a condus la scăderea masivă a veniturilor companiei.

Deși, după acel moment, CNU a beneficiat de ajutoare de stat, nu a fost suficient pentru a stabiliza compania. În decembrie 2021, Tribunalul București a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență pentru CNU, numind un administrator judiciar.

După închiderea ultimei exploatări de uraniu din România, mina Crucea din județul Suceava a fost vândută în 2022 către Nuclearelectrica, incluzând concentratele tehnice de uraniu din stocul de siguranță și consum. Banii obținuți au fost folosiți pentru returnarea unui ajutor de stat de aproape 118 milioane de lei de care beneficiase mina în trecut.

Totodată, activele aferente Uzinei R de la Feldioara ale CNU, în faliment, au fost adjudecate în cadrul unei licitații publice pentru suma de 3.286.354 de euro, exclusiv TVA, către Fabrica de Procesare a Concentratelor de Uraniu, filială a Societății Nuclearelectrica, iar în iulie și septembrie, administratorul judiciar al Companiei Naționale a Uraniului SA a organizat mai multe proceduri de licitație publică în vederea valorificării mai multor construcții și terenuri din mai multe județe, în special vizând zona Corbu din Constanța.

Până la sfârșitul anului 2024, compania nu a reușit să implementeze un plan de reorganizare viabil, menținându-se într-o stare de incertitudine operațională și financiară și vânzând, practic, pe bucăți, fostul complex, în încercarea de a-și acoperi pierderile și ajutoarele de stat încasate în trecut care nu au reușit să scoată fostul colos din ruină.

Într-o situație similară este și Compania Națională a Huilei SA, principalul producător de huilă din România, care în urmă cu 14 ani acumulase datorii de 1 miliard de euro. În 2012, s-a decis lichidarea CNH, activele neviabile fiind transferate către ANAF pentru stingerea parțială a datoriilor, iar cele viabile au fost integrate în Complexul Energetic Hunedoara (CEH). În 2024, CNH figura în continuare printre companiile de stat cu cele mai mari datorii la bugetul de stat, înregistrând restanțe de 1,46 miliarde de lei.

Cât despre Complexul Energetic Hunedoara (CEH), acesta înregistra la începutul anului datorii de 339,7 milioane de lei, cu o cifră de afaceri pe 2023 de doar 96,2 milioane de lei și restanțe principale de 294 milioane de lei, fiind deținută de statul român prin Ministerul Energiei. În 2023, Guvernul României a aprobat un ajutor de stat de 27,242 milioane lei pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul CEH, aflat în insolvență.

Situațiile prezentate în acest materiale sunt departe de a fi exhaustive. Companii private și de stat continuă să funcționeze într-o stare latentă, fără să înregistreze profit (și nu fiindcă efectuează investiții susținute sau restructurări) și fără să dispară complet din lista de plată a Statului, ci ducându-și existența pe linia roșie a insolvențelor și a falimentelor aproximative.

Statul girează împrumuturi private, deblochează bani din Fondul de Rezervă sau mediază clemență din partea Bruxelles-ului pentru companii care se dovedesc, an de an, incapabile să se adapteze unor cerințe ale piețelor în continuă evoluție, unor norme de funcționare ecologică cel puțin decentă, având în vedere regulile la care România, ca membră UE, trebuie să se supună, sau, în fine, să admită cu asumare nevoia crasă a unei regândiri din temelii a locului pe care îl ocupă în economia de piață.

...citeste mai departe despre "Cum duce Guvernul pe brânci propriile companii falimentare. Lista companiilor de stat care au încasat de la buget sute de milioane de euro în 2024" pe Ziare.com