Urgențele sectorului agricol românesc în anul electoral 2024. „Trăim pe 18 cm de scoarță și la mila apei”

Sambata, 25 Mai 2024, ora 03:19
284 citiri
Urgențele sectorului agricol românesc în anul electoral 2024. „Trăim pe 18 cm de scoarță și la mila apei”
Importurile crescute de alimente și materii prime agricole continuă să fie o problemă majoră FOTO Pixabay

Deși România se situează pe primele locuri din Uniunea Europeană la exportul de grâu și porumb, importurile de alimente și materii prime agricole rămân o problemă majoră, ajungând la 3 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2024. Piața agricolă internă a fost distorsionată de importurile masive de produse ucrainene, care au capturat complexul logistic românesc și au făcut marfa autohtonă mai puțin competitivă.

Cezar Gheorghe, expert în piețele de mărfuri agricole și consilier pe subiecte ce țin de agricultură pentru Guvernul României, subliniază într-un interviu din cadrul emisiunii Business Focus la Ziare.com necesitatea unui plan detaliat pentru agricultură, care să includă irigațiile, procesarea locală și susținerea legislativă, pentru a stabiliza sectorul și a reduce dependența de importuri.

În context european, România a plecat de la 8,3 milioane de tone de producție în anul aderării la Uniunea Europeană, iar cu ajutorul fondurilor structurale și a dezvoltării și capitalizării fermelor românești am ajuns la un maxim în anul 2021, un an foarte bun pentru economia României, când am avut peste 32 de milioane de tone de producție în cultura intensivă, a explicat expertul în politici agricole

„De altfel, România este pe locul II în ceea ce privește exportul de grâu la nivel unional, pe locul II la exportul cumulat de grâu, porumb și orz, în urma Franței cu un milion și jumătate de tone. Țara noastră este, de asemenea, cel mai mare bazin de originare de porumb din cadrul UE și cel mai mare bazin de originare pentru semințe de floarea-soarelui din UE, cu o pondere de circa 28% din producția unională totală.”

Deficitul comercial, potențat de importurile masive de cereale

Cu toate acestea, deși România a progresat ca exportator agroalimentar, importurile crescute de alimente și materii prime agricole continuă să fie o problemă majoră, acestea din urmă ajungând la un cuantum de 3 miliarde de euro doar în primele trei luni ale anului 2024.

Potrivit expertului, „dacă vorbim de sezonul în care ne aflăm încă, și mai este o lună și jumătate până la începerea sezonului agricol pe 1 iulie 2024, trebuie specificat faptul că România a suferit enorm de mult din cauza distorsiunii create de mărfurile ucrainene. În perioada 15 martie 2022 și până la 1 octombrie 2023, țara noastră a importat 15,4 milioane de tone de produse ucrainene, adică jumătate din necesarul pieței interne românești, pentru simplul motiv că au fost lăsate să circule la liber. Această distorsiune s-a petrecut prin preț și logistică, în contextul în care Ucraina a capturat tot complexul logistic românesc: transport pe cale ferată, transport rutier, pe barjă și prin Portul Constanța. Piața noastră internă a absorbit această cantitate de marfă fiind în mod logic mai ieftină pentru că presa, ca să iasă din Ucraina cu orice preț, coșul de profit al unui procesator român, fiind mai bine pentru acesta să cumpere marfă ucraineană decât să cumpere marfă românească. Nu dăm la o parte nici faptul că au fost foarte mulți comercianți și chiar fermieri care au cumpărat marfă ucraineană ieftină și au amestecat-o cu marfa românească, vânzând-o apoi la preț la nivelul Uniunii Europene.

Situația aceasta a creat o distorsiune majoră, dar trebuie să admitem și că acest dezechilibru al balanței agroalimentare a României nu vine doar din acest lucru. Este o meteahnă veche, o problemă care dăinuie de dinainte de conflictul din Ucraina. Este oarecum rușinos că noi importăm făină, brânzeturi, produse lactate, carne - în mod special -, precum și acele faimoase roșii, importate într-un nivel foarte mare, astfel încât dezechilibrul este evident pe această latură de produse procesate aduse în țară. România, în loc să proceseze, să-și dezvolte sectorul zootehnic cu ajutorul agriculturii intensive, un sector de credit în special, în loc să dezvolte niște poduri financiare care să suplinească și zootehnia și procesarea, preferă să trimită materia primă la export și să cumpărăm produse cu valoare adăugată.”

Potrivit expertului, nu avem practic o construcție solidă, un plan, de la care trebuie să plecăm să redresăm acest balans. „Sunt doar vorbe, intenții, ca de obicei, multe lozinci politice și aici se oprește absolut totul.”

Sursa acestei probleme, a explicat Cezar Gheorghe, are la bază faptul că fermierii și comercianții care se bazează mai mult pe marfa de import sunt mânați de aceeași necesitate, legală de altfel, de a face profit. Prețul oferit de exportator este mult mai competitiv decât ceea ce oferă procesatorul de pe piața internă, o piață efectivă de credit. Cu alte cuvinte, fermele zootehnice din România au un termen de plată foarte extins, de 30, 45, în unele cazuri chiar și 90 de zile. Și, astfel, fermierul beneficiază de bani mult mai târziu. De aceea piața de export are avantajul încasării imediate a banilor, fără a se mai pune problema termenului de plată.

În ceea ce privește importul, România are o problemă cu capacitatea de procesare - și la industria de morărit și panificație, și în ceea ce privește procesarea uleiurilor vegetale. Însă piața de credit nu este un liant între cerere și ofertă, astfel o parte din producția locală să rămână, să fie procesată și apoi să fie exportată către destinații. „Destinațiile există. Nu trebuie să ne batem neapărat cu destinații celebre, cum exportă Turcia, fiind cel mai mare exportator de făină în țări mari. Putem alege țări centralizate, țări africane, cu o populație mai mică, care au nevoie de marfă. Nu trebuie neapărat să ne batem cu marii producători. Noi trebuie să avem canalul nostru de desfacere.

În ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui sau uleiul vegetal, la fel, aceeași problemă. Ce credeți dumneavoastră că fac spaniolii, francezii cu semințele de floarea-soarelui cumpărate din România? Le zdrobesc, fac ulei, pun etichetă pe ele și pun la raft. La fel ar putea face și industria noastră de procesare dacă ar fi susținută, dacă ar fi stimulată depozitarea, dacă ar fi repuse pe tapet și legiferate acele certificate de depozit care să poată fi tranzacționate ca niște bonduri de către fermieri, până s-ar face retenția acestor mărfuri în țară, pentru că ele se epuizează extrem de repede, dacă vorbim de oleaginoase în mod special”, a explicat Cezar Gheorghe.

Grâul este o producție care depășește cu foarte mult consumul nostru în țară, dar putem să transformăm prin procesare încă 50, dacă nu chiar 60% din consumul intern și să aducem valoare adăugată. Însă pentru asta trebuie foarte mult credit financiar, trebuie foarte multă investiții, trebuie agregat interesul procesatorilor pentru a lucra împreună, potrivit expertului.

„Piața trebuie lăsată se se regleze natural. Free trade este un concept global care nu trebuie impietat prin instituțiile statului”

În ceea ce privește implicația statului în reglarea prețurilor și regularizarea ajutorului pentru fermieri, Cezar Gheorghe susține că piața trebuie să fie lăsată să se regleze natural.

„Free Trade este un concept global care nu trebuie impietat prin intervențiile statului. Statul trebuie să legifereze, să traseze traiectoriile corecte și să supravegheze. Ăsta este rolul statului, nicidecum să se interpună în comerț. În momentul în care statul lasă comerțul liber, dar trasează niște reglementări operaționale și comerciale, valabile pentru toată lumea, credeți-mă că lucrurile s-ar schimba cu desăvârșire. Însă, din păcate, navigăm pe o mare furtună astăzi. Nu am fost pregătiți niciodată pentru așa ceva, iar cel mai important lucru care lipsește agriculturii românești este apa.”

După cum a punctat expertul, apa este cea care aduce valoare adăugată oricărei producții.

„Gândiți-vă că umanitatea, în speță, stă pe 18 centimetri de pământ și apă. Asta e tot ce ne asigură nouă hrana în fiecare zi. Nimic altceva. Irigațiile noastre sunt distruse efectiv. De fiecare dată când e secetă se politizează acest subiect, dar nu se întâmplă mai nimic pentru că nimeni nu știe de unde să o ia și unde să o termine. Pentru că România nu are nevoie peste tot de irigații. România trebuie mapată extrem de bine în ceea ce privește necesarul de irigații și trebuie desenate sistemele care pot deservi aceste zone. Nu avem foarte multe zone care au nevoie de irigații, din fericire acestea fiind compacte - în zonele Vrancea, Vaslui, Galați, care întotdeauna sunt izolate și supuse secetei. Acum mai nou văd că a apărut și Buzău pe hartă. (...) Ne-a dat natura relieful Munților Carpați, care poate acumula căderile de apă de pe versanți în urma topirii zăpezii după iarnă, pot fi acumulate în bazine mari de decantare și apoi disipate prin capilaritate către câmpie, ca o idee simplă. Putem, de altfel, prelua o mare parte din apă menajeră a orașului și o putem converti în apă pentru irigații. Putem desaliniza apa din Marea Neagră pentru a uda Dobrogea. Putem construi acel faimos și, în același timp, blestemat canal Siret-Bărăgan, care e o arteră vitală pentru toată agricultura mediană. Este, cum spun americanii, the backbone, coloana vertebrală a agricultorii românești din nord în sud, din Moldova până jos în câmpiile Bărăganului.

În afară de irigații, statul ar trebui să se implice doar la nivel legislativ, comercial, operațional, să deseneze traiectorii, clustere de producție, depozitare, procesare, distribuție internă și externă și să facă acest lucru posibil. Nimic altceva.”

Cadrul legislativ necesar pentru stabilizarea agriculturii românești

Potrivit consilierului în probleme de agricultură, Legea Arendei și Legea Comasării sunt imperios necesare pentru buna desfășurare a agriculturii în România: „O fermă are nevoie de multă predictibilitate. Acel contact de arendă trebuie să dureze un minim de 10-12 ani, ca omul să-și facă un plan de business.”

Legea comasării este importantă, potrivit expertului, prin faptul că „nu se poate să avem un grad atât de mare de atomizare în România, cu 700.000 de proprietari de terenuri, care au o jumătate de hectar, trei sferturi de hectar, un hectar, și lucrează agricultura de subzistență sau nu lucrează deloc. Am întâlnit foarte multe cazuri, nu mă sfiesc să le ridic la lumină, în care se însămânțează efectiv doar să se însămânțeze, se recoltează ce se recoltează fără să se facă tratamente fitosanitare și tot ceea ce înseamnă acest complex de indice vegetativ în perioadele vegetație și subvenția se bagă frumos în buzunar, este profitul, marja operațională a fermierului.

Cu alte cuvinte, nu cultivăm pământul cum trebuie, nu suntem agregați și coagulați în centre de interes și de profit pentru a putea da României o altă valoare în ceea ce privește cultura agricolă, volumele pe care le putem genera și indicele de procesare pentru piața noastră și cea de export”, a punctat Cezar Gheorghe.

Potrivit expertului, ca români, avem „o meteahnă” care are rădăcini în timpul comunismului.

„Primele generații de fermieri au fost mânate de instinctul lui Ion de a avea pământul, de a-l gestiona el însuși și de aici practică această reticență în asociere, deoarece cuvântul cooperativă în mintea multora rezonează cu formele vechi, punitive și coercitive pentru ei. Însă trebuie să înțelegem un lucru. Această mentalitate este pe cale să schimbe în următorii ani în România pentru că vin generațiile noi din spate, se face un transfer de generații în ferme, un transfer de competențe, iar tinerii văd cu alți ochi această formă de asociere, de coagulare a interesului și de gândire sănătoasă în ceea ce crește predictibilitatea. Un fermier este un fermier, rolul lui este să cultive pământul, să-l îngrijească, să culeagă roadele, însă altcineva trebuie să-l gestioneze în ceea ce privește colectarea recoltelor, valorificarea lor, iar aceștia sunt oameni tehnici.” În aceeași categorie intră și activitățile care țin de achiziția de input-uri, îngrășăminte produse pentru protecția culturilor, sau achiziționarea de semințe.

Ce factori vor influența succesul recoltelor în 2024

Potrivit expertului, există o serie de factori importanți care, coagulați, determină volatilitatea pieței agricole. Primul și cel mai important factor este vremea, care influențează direct nivelurile de preț.

De exemplu, în sudul Rusiei, unde se cultivă 82% din grâu, seceta persistentă și precipitațiile scăzute au redus estimările de recoltă de la 92 la 83 de milioane de tone, și probabil vor scădea sub 80 de milioane de tone, estimează expertul. Rusia, fiind cel mai mare exportator de grâu din lume, cu aproximativ 50-52 de milioane de tone exportate în fiecare sezon, se confruntă acum cu estimări de export de doar 47 de milioane de tone, ceea ce tensionează piața.

Potrivit datelor prezentate de Cezar Gheorghe, Uniunea Europeană, de asemenea, estimează o scădere a recoltei din cauza excesului de apă în Franța și Germania, reducând producția cu aproximativ un milion de tone. În Statele Unite, recolta de grâu de primăvară, care reprezintă 32% din producția totală, va fi afectată de valul de căldură prevăzut pentru mijlocul lunii iunie, ceea ce va duce la scăderea nivelului recoltelor și la creșterea prețurilor.

Pe lângă vreme, un alt factor important sunt bursele unde se tranzacționează futures. Fondurile de investiții și fondurile speculative influențează prețurile. De asemenea, raportările lunare ale Departamentului de Stat pentru Agricultură din SUA setează nivelul global al prețurilor, bazat pe producție, consum și stocuri. Ultimul factor este cel geopolitic, inclusiv barierele tarifare și conflictele, cum ar fi cel din Ucraina din 24 februarie 2022, care au impact decisiv asupra pieței.

În contextul unui an electoral, Cezar Gheorghe se așteaptă ca discuțiile publice să includă planuri bine structurate pentru agricultura din România. „Îmi doresc ca cine vine să vină cu planul foarte bine detaliat pe orice palier, fie că vorbim de palierul legislativ, fie cel operațional de infrastructură, fie de cel comercial de transformare a României în clustere de procesare și distribuție, fie de digitalizare, pentru că este un subiect foarte important, începând de la APIA, care gestionează plățile către fermieri, și, firește, fie că vorbim de formarea și de gestionarea tineretului pentru viitor. Pentru că și aici vor apărea noi meserii, vor apărea operatori de drone, hidrologi, vor apărea, creatori de jocuri virtuale în care un fermier va putea învăța de unul singur cum și în ce fel trebuie să-și cultive, cum să procedeze pe câmp și multe, multe alte lucruri noi.

Aceste lucruri trebuie să fie cuprinse într-un program și proiect. Nu dăm la o parte nici agricultura regenerativă și sustenabilă, pentru că la final trebuie să avem grijă de acest pământ, că ăsta e, altul nu mai e, nu se mai fabrică și asta trebuie să ne rămână într-un final. Cum am mai spus, trăim pe 18 centimetri de scoarță și la mila apei”, a încheiat expertul în agricultură.

...citeste mai departe despre "Urgențele sectorului agricol românesc în anul electoral 2024. „Trăim pe 18 cm de scoarță și la mila apei”" pe Ziare.com

Record istoric al datoriei publice și importurilor. La ce valoare a ajuns deficitul balanței de plăți din România
Record istoric al datoriei publice și importurilor. La ce valoare a ajuns deficitul balanței de plăți din România
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în perioada ianuarie - aprilie 2024, un deficit de 6,576 miliarde de euro, cu 26,68% mai mare comparativ cu cel de 5,191 miliarde de euro în...
Cum se calculează salariul net din agricultură și industria alimentară de la 1 iulie 2024. Anunț dezamăgitor de la Ministerul Muncii
Cum se calculează salariul net din agricultură și industria alimentară de la 1 iulie 2024. Anunț dezamăgitor de la Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a adus clarificări privind baza de calcul a salariilor din agricultură și industria alimentară. Astfel, de la 1 iulie 2024, se va aplica valoarea mai mică, respectiv 3.436...
#agricultura Romania, #agricultura romaneasca, #agricultura europeana, #subventii agricultura, #irigatii agricultura, #irigatii agricultura Romania, #importuri Romania, #importuri cereale ucraina , #Stiri Macroeconomie

Curs valutar

1 EUR = 4.9771 RON

-0.0001

1 USD = 4.6576 RON

0.0516
  1. Guvernul dă cu o mână, dar ia cu cealaltă. Suma cu care a crescut salariul minim va fi tăiată de la bonurile de masă de la 1 iulie
  2. Autoritățile anunță un ritm bun pe un tronson din Autostrada Moldovei. Cum arată șantierul, la trei luni de la începerea lucrărilor FOTO&VIDEO
  3. Se schimbă cardurile bancare. Ce se modifică la plățile online
  4. Ce se schimbă pentru românii care vor să cumpere vechime pentru pensie. Modificări importante de la 1 iulie
  5. Calea ferată din România unde se va circula cu 160km/h a primit un important aviz. Județele prin care va trece traseul ei
  6. Undă verde pentru vânzarea unei bănci din România. Un grup italian își consolidează poziția pe piață
  7. Petro-dolarii au devenit istorie! Arabia Saudită dă o lovitură puternică dolarului american
  8. Un gigant financiar se luptă cu Elon Musk. Votul care l-ar putea costa zeci de miliarde de dolari pe șeful Tesla
  9. Ce dobânzi primesc românii care împrumută statul pentru finanțarea deficitului bugetar. Noile emisiuni de titluri de stat
  10. Autostrada Moldovei. Grupul UMB și constructorul bulgar au depus la CNAIR facturi de 62 milioane euro în doar câteva zile