Curs valutar: Romania, "tinta" atacurilor speculative in 2013?

"Am putea sa ne asteptam la mai multe atacuri speculative in momentul in care cursul de schimb va fi intr-o banda, mai precis in momentul in care vom intra in mecanismul cursului de schimb valutar. Momentan, neavand un curs de schimb fixat, speculatorii nu au ce sa atace", a declarat pentru Bloombiz.ro Nicolaie Chidesciuc, economist sef ING. Ministrul de Finante, Gheorghe Ialomitianu a anuntat la sfarsitul lunii aprilie, ca Executivul isi mentine obiectivul de intrare in mecanismul ratelor de schimb valutar in 2013.

Directorul SIE, Mihai Razvan Ungureanu, a declarat, in cadrul unei emisiuni televizate, ca au existat "atacuri serioase" asupra monedei nationale, informeaza Mediafax.

Potrivit lui Vasilescu, aceste "atacuri speculative" nu au vizat in mod special Romania.

"A fost o actiune in zona mai multor banci, in conditiile declansarii crizei. Atacul nu a vizat in exclusivitate leul, ci si alte monede printre care zlotul, coroana ceha si moneda ungureasca", a declarat pentru Bloombiz.ro consilierul BNR, Adrian Vasilescu.

In opinia acestuia, principalele cauze ale atacurilor speculative au fost criza economica si dorinta de castig.

"Romania s-a aparat. Chiar daca astazi sunt voci care spun ca interventia BNR a fost <barbara>, precizez ca niciodata un act de aparare a monedei nationale nu poate fi barbar. Atacul speculativ din octombrie 2008 a fost barbar", a mai adaugat Vasilescu.

Pe de alta parte, economistul sef de la ING, Nicolaie Chidesciuc spune ca in teoria economica atacurile speculative se declanseaza in cazul unor monede care fac parte dintr-un regim de curs de schimb fix sau o banda.

"In cazul Romaniei nu exista nici curs de schimb fix, nici o banda definite de Banca Centrala. Exista doar un nivel implicit care nu ar fi fost dorit de Banca Centrala. Sintagma de atac speculativ nu este tocmai corecta", a subliniat Chidesciuc.

In opinia acestuia, asa numitul "atac speculativ" nu a fost concentrat doar pe leul romanesc ci si pe majoritatea monedelor aferente tarilor emergente.

"Avand in vedere ca piata romaneasca este o piata foarte mica, pozitiile care se pot deschide pe o piata ca a noastra sunt mici. Cine a speculat sau cine a urmarit deprecierea leului, a urmarit-o intr-o mai mica masura in Romania decat in cazul altor tari precum Ungaria sau Polonia", a mai adaugat economistul.

In opinia acestuia, lipsa unui acord cu FMI in octombrie 2008, in conditiile in care Ungaria tocmai anuntase acest lucru, a avut un impact negativ asupra leului.

De aceeasi parere este si Vasilescu, care adauga ca autorii atacului speculativ au fost incurajati de lipsa de stabilitate economica.

De asemenea, Bogdan Baltazar spune ca speculatorii care au atacat leul au fost indemnati de situatia proasta in care se afla Romania.

"In 2008 au avut loc alegeri. Faptul ca multa lume stia ca Guvernul Tariceanu a facut o gaura mare in buget, angajand multi oameni si marind salarii si pensii, speculatorii si-au dat seama ca Romania e intr-o situatie proasta sub aspect financiar", a subliniat acesta.

In opinia consultantului, datorita instabilitatii politice, leul a fost atacat si dus mult sub valoarea lui reala pe care o da piata si performantele financiare.

In ceea ce priveste intarirea leului din ultima perioada, consilierul BNR, Adrian Vasilescu, spune ca nu are nici o legatura cu posibile atacuri speculative.

"S-a avut in vedere o rigoare in piata financiara a tarii, au fost intelese exact slabiciunile bugetului si s-a actionat la nivelul intregii economii si la nivelul organismelor statului pentru echilibrarea bugetului, chiar in conditiile in care unele voci de pe planeta fac o precizare ca intai ar trebui sa existe o lupta pentru iesirea din recesiune si abia apoi pentru echilibrarea bugetului. Romania, ca mai toate tarile UE, a ales calea inversa. Intai a trecut la echilibrarea bugetului, ca mai apoi sa sustina iesirea din recesiune", a subliniat Vasilescu.

Pe de alta parte, Baltazar considera ca moneda nationala ar putea sa se mai intareasca, pana la 4 lei/euro, cu toate ca ar dezavantaja exportatorii.

Consultantul este de parere ca moneda nationala se poate aprecia in continuare doar reducand personalul bugetar inutil care ingreuneaza procesul birocratic si consuma bani de la bugetul de stat.

Referitor la circulatia monedei euro in paralel cu moneda nationala de la 1 ianuarie 2015, Baltazar nu vede posibila o asemenea masura in vigoare mai mult de 3 luni de la adoptarea euro.

De aceeasi parere este si economistul sef de la ING, care adauga ca Romania va avea un curs fixat atata timp cat va fi in zona euro.

Momentan, neavand un curs de schimb fixat, crede Chidesciuc, speculatorii nu au ce sa atace.

"Am putea sa ne asteptam la mai multe atacuri speculative in momentul in care cursul de schimb va fi intr-o banda, mai precis in momentul in care vom intra in mecanismul cursului de schimb", a mai declarat Chidesciuc.

Potrivit acestuia, in cazul in care tara nu este pregatita sa adere la zona euro, nu va trece prin ajustarile structurale de care avem nevoie, iar nivelul veniturilor in Romania va fi mult mai scazut decat cel mediu din zona euro, vom suporta consecinte nefaste intr-un orizont mediu-larg, peste 5-10 ani de la momentul adoptarii euro.

Ministrul de Finante, Gheorghe Ialomitianu a anuntat la sfarsitul lunii aprilie, ca Executivul isi mentine obiectivul de intrare in mecanismul ratelor de schimb valutar in 2013, potrivit Mediafax.

Sursa foto: cotidianul.ro