Paradoxul României în Europa: Cei mai chibzuiți cu banii, dar în coada clasamentului la economii

Uniunea Europeană a publicat în luna iulie raportul Flash Eurobarometer 525 care monitorizează nivelul de alfabetizare financiară al cetățenilor.

De la deschiderea unui cont bancar, alegerea unui împrumut ipotecar, principii de bază despre investiții, economisire sau pensii, educația financiară poate juca un rol important în protejarea persoanelor împotriva supraîndatorării, asumării riscurilor excesive sau a fraudelor.

În România, 20% dintre oameni sunt sceptici cu privire la serviciile de online banking și jumătate din respondenți nu au încredere în sfaturile de investiții de la o bancă sau o firmă de consultanță financiară. Românii sunt cei mai atenți pe ce cheltuie banii, dar stau cel mai prost când vine vorba de fonduri de urgență.

Educația financiară este văzută ca o combinație de cunoștințe, abilități, atitudini și comportamente necesare pentru a lua decizii financiare solide și, în cele din urmă, pentru a atinge un nivel de bunăstare financiară la nivelul fiecărui individ, conform definiției propuse de către Uniunea Europeană.

Flash Eurobarometer acoperă aspecte precum cunoștințele financiare ale cetățenilor UE (nivelul autoevaluat și rezultatele bazate pe cinci întrebări care testează cunoștințele financiare) și nivelul comportamentelor "inteligente din punct de vedere financiar" (cum ar fi urmărirea cheltuielilor și strădania de a-și atinge obiectivele financiare), dacă cetățenii UE se simt confortabil cu utilizarea serviciilor financiare digitale, cum ar fi internet banking-ul sau plățile mobile, și încrederea lor în planurile de pensionare și în capacitatea de a trăi confortabil după pensionare.

Rezultatele arată că 18% dintre cetățenii UE prezintă un nivel ridicat de educație financiară, 64% un nivel mediu, iar restul de 18% un nivel scăzut. Există, totuși, diferențe semnificative între statele membre. Doar în patru state membre, mai mult de un sfert din cetățeni obțin scoruri ridicate în educația financiară (Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să se adreseze în special femeilor, tinerilor, persoanelor cu venituri mai mici și cu nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin educați financiar decât alte grupuri.

Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și realizarea obiectivelor de economisire pe termen lung.

România a dobândit cel mai scăzut scor la nivelul educației financiare, însemnând că din seturile de câte cinci întrebări concepute pentru fiecare categorie a studiului, cei mai mulți respondenți au răspuns corect doar la una sau la niciuna.

Românii sunt cei mai chibzuiți europeni când vine vorba de cheltuieli

Aproximativ nouă din zece respondenți din UE sunt de acord că, înainte să cumpere ceva, iau în considerare dacă își pot permite (51% sunt "complet de acord" și 41% "în mare parte de acord" cu această afirmație). O proporție similară de respondenți sunt de acord că își urmăresc și monitorizează cheltuielile (49% "complet de acord" și 43% "în mare parte de acord"). Șapte din zece respondenți sunt de acord că își stabilesc obiective financiare pe termen lung și se străduiesc să le atingă (21% "complet de acord" și 50% "în mare parte de acord").

În medie, în întreaga UE, 65% dintre respondenți au un scor ridicat la comportamentul financiar, 28% au un scor mediu și 8% un scor scăzut. Respondenții au primit și în această categorie cinci întrebări dedicate subiectului. În această categorie din sondaj, România s-a clasat pe cel mai înalt loc. Cu alte cuvinte, românii, deși nu au încredere în sfaturi de investiții, nu folosesc în procent ridicat instrumentele de plată digitale și nu posedă informații solide cu privire la opțiunile de gestionare optimă a bugetelor lor, sunt cei mai chibzuiți cu cheltuielile lor din toată Uniunea Europeană.

Paradoxul acestei chibzuințe se manifestă atunci când statisticienii europeni au încercat să identifice cât timp ar putea continua să-și acopere cheltuielile de trai fără să împrumute bani sau să se mute în altă locuință, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit. O treime dintre respondenții europeni (33%) spun că ar putea face acest lucru șase luni sau mai mult, urmați de 18% care declară că ar putea face acest lucru cel puțin trei luni (dar nu șase luni). Cu toate acestea, 16% dintre respondenți declară că nu au economii pentru situații de urgență.

În cazul României, doar 23% dintre respondenți au declarat că ar avea economii ca să se poată descurca 6 luni sau mai mult în cazul în care și-ar pierde sursa de venit. 25% dintre români nu au deloc economii, 11% au declarat că ar rezista o săptămână, dar mai puțin de o lună și 15% au destui bani puși deoparte pentru o perioadă de până în 3 luni.

Aproximativ trei sferturi dintre respondenții din UE declară că se simt confortabil cu utilizarea serviciilor financiare digitale, precum internet banking sau plățile mobile. Scorul depășește 60% în toate statele membre și este cea mai ridicată în Finlanda (95%).

În România, doar 44% dintre respondenți, față de media europeană, folosesc cu ușurință aplicații de internet banking. 36% sunt oarecum obișnuiți cu plățile digitale și restul de 19% nu sunt deloc comozi în a folosi acest tip de aplicații sau nu au răspuns deloc.

Doar 7% dintre români au un plan financiar bine definit și se simt foarte încrezători cu privire la perioada în care vor ieși la pensie. 31% dintre noi au o oarecare încredere că sistemul îi va sprijini, iar 63% nu au încredere deloc în perspectiva că vor trăi comod în timpul perioadei de pensionare.

Comparativ, în Țările de Jos sau Danemarca, 19, respectiv 24% dintre respondenți sunt foarte încrezători în resursele lor și în modul în care vor fi sprijiniți de sistem în timpul anilor de pensionare.

Educația cu privire la investiții: românii nu au încredere în sfaturile băncilor sau ai brokerilor de asigurări

În ceea ce privește înțelegerea riscurilor de investiții, 66% dintre respondenți asociază corect randamentele mai ridicate cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică corect că investiția într-o gamă diversificată de companii este mai puțin riscuri decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor. Doar 6% dintre respondenții din toate țările UE declară că dețin (sau au deținut în ultimii doi ani) criptomonede.

Românii sunt deosebit de sceptici cu privire la planurile de investiții. Cei mai mulți (72%) nu sunt încrezători că sfaturile primite de la reprezentanții băncilor, de la brokerii de asigurări sau de la consultanții financiari sunt menite să le protejeze interesele.

...citeste mai departe despre "Paradoxul României în Europa: Cei mai chibzuiți cu banii, dar în coada clasamentului la economii" pe Ziare.com

Câți muncitori străini din afara UE pot veni în România în 2025: "Nu este şi obligatoriu ca aceste locuri să fie ocupate"

România are un număr maxim de muncitori străini din afara UE care pot ocupa locuri de muncă. Executivul a aprobat actul prin care se stabilește pragul maxim al străinilor non-UE, a anunțat...

Ministrul de Finanțe susține că orice instituție poate face o economie de 5 la sută. Când va fi gata Legea bugetului

Vicepremierul Tánczos Barna, care este și ministru de Finanțe, a anunțat că fiecare minister din actualul guvern va reuși să facă economii de 5 la sută la cheltuielile sale de...