Poti sa bei apa de la robinet, in Bucuresti? Iata cum se obtine si ce contine

Ca sa faca potabila apa din raurile Arges si Dambovita, Apa Nova are nevoie sa o trateze cu mai multe substante. Printre ele: clor, compusi ai aluminiului si, uneori, chiar acid sulfuric. In aceste conditii, bucuresteanul de rand s-ar putea intreba, pe buna dreptate: ce altceva se mai adauga, de fapt, in apa de la robinet si cata ar putea sa bea un om, fara sa se imbolnaveasca? Iata cum stau lucrurile.

In fiecare zi, bucurestenii consuma cam 480.000.000 de litri de apa potabila. Aceasta cantitate de apa e atat de mare incat ar fi imposibil ca ea sa fie adusa, integral, de la izvoare subterane de munte sau din orice alta sursa indepartata de oras.

Singura solutie pentru a asigura necesarul Capitalei este extragerea apei din raurile din zona - adica din Dambovita si din Arges - si livrarea ei catre consumatori (industriali si populatie).

Marea problema este ca aceasta apa de rau e - pe an ce trece - tot mai murdara si mai incarcata cu microbi. Asa se face ca, in 2019, specialistii ne recomanda sa nu mai facem nici macar baie in cele doua rauri, daca tinem la sanatatea noastra.

Iar, in aceste conditii, cum am putea spera sa o ajungem sa bem respectiva apa, care chiar la o simpla atingere ne-ar putea imbolnavi?

Ei bine, o solutie exista. Apa Nova (societate care administreaza sistemele publice de apa si canalizare din Capitala) capteaza aceasta apa murdara din rau, o trateaza cu diverse substante - printre care si compusi ai aluminiului, clor si, uneori, acid sulfuric - si o transforma in apa potabila.

Inseamna oare acest lucru ca - intr-un fel sau altul - ajungem sa bem o apa in care s-au adaugat chimicale periculoase pentru sanatatea umana? Raspunsul nu e chiar atat de simplu.

De ce se folosesc astfel de substante, in ce proportii, dar si cat de sigura este apa obtinuta, care curge la robinetele bucurestenilor, ne-a explicat pe larg seful Directiei de Productie a Apa Nova, inginerul Adrian Stanciu.

Intai se scoate nisipul

Totul incepe cu captarea apei din rauri.

Spre exemplu, la Crivina (adica la vreo 20 de kilometri vest de Bucuresti), exista pe raul Arges un baraj si un sistem de indiguiri cu ajutorul carora se capteaza, zilnic, pana la 170.000 de metri cubi de apa (170.000.000 litri).

Asa arata apa din Arges, la intrarea in Uzina Crivina, inainte de a fi tratata pentru a deveni potabila. Foto: Alexandru Nistor

O parte din aceasta uriasa cantitate de apa bruta - adica abia scoasa din rau, netratata - pleaca, printr-un ...citeste mai departe despre "Poti sa bei apa de la robinet, in Bucuresti? Iata cum se obtine si ce contine" pe Ziare.com