De ce se tot rupe Autostrada Soarelui? Ceausescu e de vina, iar de pericol nu vom scapa prea curand

Circulatia pe Autostrada A2 Bucuresti-Constanta a fost deviata marti, pe 17 iulie, din cauza ca, pentru a doua oara in ultimele 2 luni, placile de beton din carosabil s-au ridicat brusc, dand nastere unor denivelari periculoase pe carosabil.

Compania de Autostrazi a remediat problema in cateva ore si a redeschis circulatia, dar informeaza ca incidente similare ar mai putea aparea, cel putin pana cand drumul va fi modernizat.

Masinile care veneau spre Bucuresti pe A2 au fost deviate printr-o parcare, in seara zilei de 17 iulie, dupa ce soseaua devenise impracticabila. Pentru a doua oara in ultimele 2 luni, placile de beton din carosabil s-au inaltat brusc, punand in pericol siguranta oamenilor care circulau prin zona.

De ce am ajuns sa circulam in conditii improprii chiar si pe putinele autostrazi pe care le avem a explicat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Serbanescu.

"Cei 40 de kilometri din A2 pe care risca sa apara astfel de probleme (cei de la intrare/iesire din Bucuresti - n.red) au fost proiectati inainte de 1989. Pe vremea aceea, se considera ca betonul e cel mai bun material din care poti construi o autostrada. Acum facem autostrazi cu terasament si covor asfaltic, dar pe atunci se considera ca betonul e solutia ideala.

Ce-i drept, betonul e bun si rezistent. Doar ca intretinerea unei autostrazi din beton e foarte dificila. Placile au 6 metri lungime si au intre ele rosturi, umplute cu un soi de mastic siliconic. La caldura, placile se dilata.

In cazul in care dilatarea e pronuntata, se pot intampla 3 lucruri: placile cobora, se inalta brusc sau imbinarea dintre ele pocneste, in zona rosturilor. Forta cu care placile se imping, la dilatare, e foarte mare, ajungand la 8.500 de kilograme pe centimetrul patrat.

Solutii eficiente ca sa previi asa ceva, in momentul de fata, sunt putine. Am putea interveni, spre exemplu, asupra rosturilor. Masticul siliconic imbatraneste si se restrange, asa ca in rosturi intra nisip, sare, clorura de la deszapazire si asa mai departe. Noi am putea curata rosturile, dar ganditi-va ce ar insemna: sa frezezi circa 14.000 de rosturi care traverseaza sensurile de mers pe autostrada. Practic, ar trebui sa tii mereu inchisa o portiune de drum", ne-a explicat Alin Serbanescu.

Purtatorul de cuvant al CNAIR a mai spus ca solutia pentru rezolvarea problemelor s-a identificat deja, dar ca ea nu poate fi pusa in practica de azi ...citeste mai departe despre "De ce se tot rupe Autostrada Soarelui? Ceausescu e de vina, iar de pericol nu vom scapa prea curand" pe Ziare.com