Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Cu cine votam: Harta europarlamentarelor, cu 10 zile inainte de alegeri

Cu cine votam: Harta europarlamentarelor, cu 10 zile inainte de alegeri


In Romania, cei 18,4 milioane cetateni cu drept de vot (conform listelor electorale permanente) sunt chemati in data de 25 mai sa isi aleaga reprezentantii in Parlamentul European.

Din cele mai recente sondaje de opinie reiese ca sase formatiuni politice vor trece pragul electoral de 5% si implicit vor castiga mandate de eurodeputati, reiese dintr-o analiza finalizata recent de catre Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Astfel ca cele 32 de mandate vor fi impartite intre: Alianta PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, UDMR, PMP si Forta Civica. Asa cum se poate observa si in graficul 6, pe estimarile IPP actualizate la 15 mai, aproape jumatate dintre mandatele care revin Romaniei ar putea ajunge la grupul Socialistilor, grup la care PSD este deja afiliat.

Asa cum am aratat deja, grupul parlamentar al Socialistilor va avea in PE o pondere estimata la 27%. Catre Populari se vor indrepta reprezentantii PDL, UDMR si cel mai probabil cei ai PMP. Pe actualele estimari, cele trei partide romanesti ar putea trimite in legislativul european 9 eurodeputati, insemnand o pondere de 28% din total mandate detinute de Romania.

Estimare privind ponderea partidelor romanesti in urmatorul legislativ european si in ce grupuri parlamentare vor activa eurodeputatii romani

Rezultatul estimat al alegerilor din 25 mai ramane strans intre principalii competitori inscrisi in cursa pentru Parlamentul European. Popularii europeni - PPE ar putea obtine 28%, iar Socialistii, S&D - 27% din numarul total de mandate, dupa cum rezulta dintr-o analiza finalizata recent de catre Institutul pentru Politici Publice (IPP), folosind cele mai credibile sondaje din statele membre UE.

Astfel, Popularii si Socialistii europeni ar putea obtine 210 respectiv 201 din numarul total de 751 mandate din Parlamentul European (PPE are acum 273 de mandate in legislativul european, S&D 193 din 736 in total).

Estimarea scorului electoral per toate grupurile politice din Parlamentul European

Din luna martie, cand IPP a prezentat prima proiectie a rezultatelor alegerilor, si pana in prezent, scorurile PPE si S&D nu au inregistrat schimbari notabile, ambele grupuri castigand in jur de 1% electoral (ceea ce poate fi inclus in marja de eroare). Fata de aceeasi luna martie, grupurilor ALDE si Verzii se confrunta cu mici pierderi la nivelul preferintei electoratului. Daca estimarile se confirma la vot, ALDE ar putea avea doar 66 de eurodeputati in urmatoarea Legislatura, in scadere fata cele 83 de mandate detinute in prezent. La fel se intampla si in cazul Conservatorilor Europeni (ECR), care ar pierde 15 locuri, ajungand de la 57, in prezent, la 42 dupa alegeri.

Curentul eurosceptic si discursul radical, "la putere"

O evolutie interesanta se inregistreaza in ceea ce priveste curentul eurosceptic si discursul radical. Formatiunile eurosceptice afiliate in prezent grupului Europa Libertatii si Democratiei (EFD) sunt, in preferintele electoratului, la acelasi nivel ca inainte de campania electorala. Pe estimarile IPP actualizate, EFD va avea putin peste cele 32 de locuri detinute in prezent, ajungand la 33 - 34 de eurodeputati. In campania electorala care se va incheia in doar cateva zile, acest tip de discurs a castigat tot mai mult teren, implicit au aparut si mai multe partide care isi atrag electoratul cu un discurs critic la adresa UE.

Estimarea scorului electoral la nivelul grupurilor politice din Parlamentului European

Din calculele IPP, reiese ca Popularii, care detin in prezent cele mai multe locuri in PE, ar putea pierde in jur de 8% dintre mandate. In schimb, grupul S&D inregistreaza o usoara crestere, comparativ cu 2009.

Comparatie pondere mandate obtinute in 2009 si estimari rezultate alegeri 2014

La nivelul electoratului european, partidele de dreapta sunt in scadere, insa electoratul nu trece catre adversarii traditionali de la stanga. S&D si stanga unita inregistreaza o usoara crestere in sondaje. Electoratul dezamagit de partidele de dreapta se orienteaza mai degraba catre radicali. Au de castigat in principal euroscepticii si formatiunile extremiste. In graficul 4, la Neafiliati sunt incluse partidele care, in prezent, nu sunt afiliate nici unei familii europene.

"Bobocii" ar putea sa ofere surprize

Surprizele ar putea sa apara, asadar, din randul partidelor ajunse in Legislativul European pentru prima data, avand in vedere ca, potrivit estimarilor IPP, 14-15% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentantii unor formatiuni politice care, in prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. In principal, aceste partide sunt eurosceptice si/sau extremiste ceea ce face si mai posibila ipoteza ca 1 din 5 eurodeputati alesi la scrutinul din luna mai 2014 sa fie eurosceptic. Pe acest fond, este de asteptat ca, foarte curand, sa apara o noua diviziune in randul euroscepticilor: cei care, desi eurosceptici, raman intr-un nivel rezonabil apropiati de valorile pro-europene/pro-democratice si cei care au, in agenda si discurs, elemente anti-democratice.

Schimbari estimate la nivel de grup parlamentar 2009 - 2014 (%)

Pe masura ce Uniunea Europeana adauga noi membri, Legislativul european tinde sa devina tot mai fragmentat. Cele doua grupuri principale pierd electorat, in favoarea altor partide mici. Daca in 1999 PPE si S&D aveau impreuna 66% din locurile din PE, in 2014 abia depasesc 50%.

Pondere mandate obtinute de PPE si S&D din total locuri in PE, in alegerile din 1999, 2004 si 2009, plus estimarile pentru scrutinul din mai 2014 (%)

Institutul pentru Politici Publice remarca faptul ca aceasta campanie electorala care se apropie de final nu a schimbat fundamental optiunile politice ale alegatorilor, nici la nivel european nici in Romania. Toate analizele arata ca ne indreptam spre o componenta a Comisiei Europene rezultata din coabitarea principalelor doua grupuri politice castigatoare, cel mai probabil cooptand si ALDE.

Este de asteptat ca S&D si PPE sa isi imparta trei functii importante: Presedintele Comisiei Europene, Presedintele Consiliului European si postul de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, intr-un format de 2+1, in functie de rezultatele obtinute la alegeri.

Fortele politice responsabile trebuie sa fie constiente de amploarea pe care discursul extremist o inregistreaza in campania electorala. In Cehia de exemplu, televiziunea publica a interzis difuzarea spotului electoral al partidului condus de Adam Bartos, deoarece spotul promova un tip de discurs extremist, anti-semit si anti-european. Partidul Libertatii din Olanda, al carui lider promoveaza un discurs extrem de dur impotriva imigrantilor, castiga tot mai multi simpatizanti. La fel si in Bulgaria, grupul de extrema-dreapta ATAKA fiind cunoscut pentru opiniile xenofobe, rasiste, impotriva imigrantilor.

In acest context nu este de mirare ca in aceasta perioada in Romania se discuta despre orice mai putin despre temele fundamentale care vor preocupa noul Parlament si noua Comisie Europeana in urmatorii ani.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 3797 ori