Cel mai sarac sat din Romania starneste razboi administrativ cu ecou in Parlament

Floresti este cel mai sarac, dar si cel mai ravnit sat din Romania. Victima a abramburelii birocratice din 1990, catunul este oficial in grija nimanui, desi se afla pe harta a doua comune vasluiene. Asadar, cei 750 de floresteni care locuiesc acolo unde se termina asfaltul Drumului Judetean 245, sunt revendicati de primarii comunelor Poienesti si Alexandru Vlahuta deopotriva.

Razboiul este atat de crunt, incat a ajuns in Parlament. Un proiect pentru modificarea legii organice ce priveste organizarea administrative a teritoriului este pe cale sa puna capat celor peste 20 de ani de rugaciuni la icoana facatoare de minuni de la Manastirea Floresti. Demersul sustine, potrivit deputatei USL de Vaslui Ana Birchall, dorinta satenilor de a intra in randul locuitorilor cu drepturi depline din comuna Alexandru Vlahuta. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputatilor acum cateva zile si a fost trimis mai departe, in fata senatorilor.

Incurcatura administrativa, saracia omului

Imagini din satul Floresti, judetul Vaslui

In acte, florestenii au domiciliul in Alexandru Vlahuta, unde invata, voteaza si platesc taxele si unde sunt depozitate arhivele administrative. Totusi, evidentele statului ii plaseaza in comuna vecina - Poienesti si in consecinta, tot acolo este directionat si bugetul de la Finante, impartit pe cap de locuitor. Banii, evident, raman la Primaria Poienesti, iar florestenii sunt "intretinuti" din bugetul comunei Alexandru Vlahuta.

De altfel, corvoada celor 750 de floresteni reprezinta si motivul invocat de primarul localitatii Alexandru Vlahuta, pentru a justifica recordul negativ al comunei sale: este cea mai saraca din Romania. In 2012, veniturile proprii au reprezentat doar 17% din cheltuieli, potrivit unui studiu al Institutului pentru Politici Publice.

Bucluc cu istorie intortochiata

Mandria Florestiului sta in istorie. Asezarea este atestata inca din 1590 si isi trage numele de la un schit construit de monahia Floarea, langa apele Similei, pe vremea lui Stefan cel Mare.

Imagini de la Manastirea Floresti, judetul Vaslui

Floresti si-a pastrat statutul de comuna sute de ani, pana la venirea comunistilor. In 1968, localitatea a intrat in componenta comunei Poienesti, dar schimbarea n-a tinut mai mult decat regimul. In 1989 si comuna Poienesti a fost desfiintata, iar satul Floresti a fost plasat in administrarea comunei Alexandru Vlahuta, fiind predate inclusiv documentele cu privire la populatie si terenuri. Dupa un an insa, comuna Poienesti a fost reinfiintata, doar ca florestenii n-au mai vrut sa se intoarca. Si uite asa au ramas in pom...

La intocmirea noilor harti cadastrale, satul a fost inclus si in componenta comunei Alexandru Vlahuta, dar si in cea a comunei Poienesti. Iar eroarea administrativa nu le-a adus locuitorilor dublu avantaj ci multiple probleme. Floresti a ramas de facto in administrarea localitatii Alexandru Vlahuta, ce inseamna ca aceasta comuna este responsabila de cheltuieli. De iure insa, satul este in componenta comunei Poienesti, ce inseamna ca aceasta localitate primeste fonduri de la buget pentru floresteni. Banii ar trebui utilizati pentru intretinerea strazilor, educatie, cultura, pentru serviciile de sanatate si de asistenta sociala.

O alta incurcatura se face la plata subventiilor pentru agricultura. Poienesti, care statistic are in componenta satul Floresti, apartine de Centrul local APIA Vaslui, in timp ce Alexandru Vlahuta este arondat la Centrul local APIA Barlad.

Mai mult, florestenii cu afaceri in localitate au fost sanctionati de autoritati anul trecut, pentru ca sediile firmelor nu se aflau pe raza comunei Poienesti.

Primarii se cearta in instanta pe arhive

Intr-o asa harababura, nu putea sa mai lipseasca decat buna intelegere. Pentru ca niciuna dintre comune nu reuseste sa obtina drepturi depline asupra satului, cei doi primari sunt la cutite. Mai mult, Consiliul local din Poienesti a solicitat in instanta Primariei Alexandru Vlahuta, restituirea arhivelor satului Floresti.

"Eu sunt la cel de-al doilea mandat", incepe sa povesteasca Danut Cojocaru, primarul comunei Alexandru Vlahuta. "Pe Poede (n.r. primarul comunei Poienesti) l-am cunoscut acum cativa ani. Era viceprimar. Voia sa cumpere o casa in Floresti si a venit la mine ca avea niste probleme cu documentele. Atunci zicea ca, daca ar deveni primar, m-ar ajuta sa rezolv problema oamenilor, sa nu se mai chinuie, dar e mai rau ca ala de dinainte. Mi-a vorbit urat...", marturiseste omul, cu glas ranit. Primarul mai spune ca vrea sa preia pe deplin responsabilitatea pentru locuitorii din Floresti, o data pentru a usura viata oamenilor, dar si pentru a nu-i mai dezavantaja pe ceilalti 1400 de vlahuteni, ale caror fonduri de la stat se impart cu inca 750 de suflete.

Pe de alta parte, Gheorghe Poede este om la varsta a treia, greu de indulcit. Nu doar ca nu se lasa sensibilizat, ba il acuza pe Cojocaru ca nu se gandeste decat la scaunul sau. Fara floresteni, dimensiunea comunei Alexandru Vlahuta s-ar reduce, iar veniturile din taxe si impozite ar scadea suficient incat localitatea sa nu-si mai poata justifica existenta.

Gheorghe Poede, primarul comunei Poienesti

"Ar ramane fara populatie si satele din Alexandru Vlahuta ar trece la comunele Bacani sau Ibanesti", raspica cu aer de superioritate, primarul din mult mai prospera comuna Poienesti.

La prima vedere, mutarea ar putea imbunatati chiar traiul oamenilor din comuna aflata pe lista localitatilor defavorizate, scutind si statul de la finantarea unei gauri negre a administratiei locale.

Florestenii insa, dar si restul vlahutenilor nici nu vor sa auda. Paradoxal, locuitorii nu si-ar da comuna pe una mai instarita, pentru ca statutul de localitate defavorizata le aduce niste avantaje: mai multi bani de la Uniunea Europeana la subventiile pe agricultura.

Si mai exista un motiv: calitatea drumului. Pana la Poienesti, nu sunt decat 10 de kilometri, dar aproape in intregime neasfaltati. O iarna grea ii poate izola de vatra comunei, care se afla dincolo de colinele Similei.

Singura speranta ramane Maica Domnului

Lipsurile sunt multe, insa florestenii se plimba cu fruntea sus pe ulitele din comuna: glasul lor s-a facut auzit pana la Bucuresti si cu putin noroc, vor schimba legile tarii pentru a-si indeplini dorinta de apartenenta la localitatea Alexandru Vlahuta. Ce-i drept, multumiri deosebite ii vor reveni si primarului USL-ist, care a purtat lupte demne de Stefan cel Mare, ca proiectul sa-si croiasca drum in Parlament, iar comuna sa isi consolideze componenta mai repede.

Cu ultimele puteri, primarul a marturisit ca vede un deznodamant abia in 2015 la lucrarile incepute pentru apa si canalizare, in timp ce proiectul pentru iluminat stradal zace inca prin vreun sertar de la Guvern. Abia pe urma s-ar putea vorbi despre o reabilitare a DJ 245. Insa toate la timpul lor, cu ajutorul icoanei Maicii Domnului, facatoare de minuni.

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Floresti