Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

FOTO Povestea podului de peste Mures, un vis vechi de 120 de ani, devenit realitate

FOTO Povestea podului de peste Mures, un vis vechi de 120 de ani, devenit realitate


Podul peste Mures, de la Pecica (Arad), situat intre municipul resedinta de judet si Nadlac, a fost dat in folosinta. Constructia este noua, insa ideea este veche de 117 ani, odata cu cresterea cerintelor de transport, de cand tot se astepta construiriea podului.

Investitia reduce distanta dintre localitatile din zona si face legatura intre doua provincii ale Romaniei, Banat si Crisana, si faciliteaza si accesul fortei de munca in zonele industriale, ceea ce poate aduce noi investitii in zona.



Podul peste Mures, investitie de peste sase milioane de euro

Podul peste Mures de la Pecica, ce face legatura cu localitatea Sanpetru German, este unul dintre proiectele consiliului judetean Arad. Lungimea este de 610 m, valoarea lucrarii fiind de aproape 29 milioane de lei (peste 6,4 milioane de euro) alocati din bugetul Consiliului Judetean Arad.

Prin aceasta investitie, distanta dintre Pecica si Sanpetru German se scurteaza la mai putin de noua chilometri fata de parcursul ocolitor Pecica - Arad - Felnac - Sanpetru German, in lungime de 46 de km.

Conform presedintelui Consiliului Judetean Arad, Nicolae Iotcu, aceasta este cea mai mare investitie din fondurile consiliului. Lucrarea face parte din strategia de dezvoltare a zonei de sud a judetului.




Pe langa cu Sanpetru German, podul face legatura directa si intre Pecica si localitatile de pe malul stang al Muresului - Zadareni, Felnac, Secusigiu, Satu Mare, dar si cu localitatile din judetul Timissi cu cele din aval pe malul drept al Muresului.

Podul este si un reper important in intreaga regiune, inclusiv in legaturile cu Ungaria si Serbia, pentru dezvoltarea Regiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa (DKMT).

De asemenea, va permite accesul facil a peste 45.000 de locuitori din zona in zonele industriale din Pecica si Arad, fiind asteptati si noi investitori in zona Secusigu-Felnac, unde vor avea acces la forta de munca.

"Prin scurtarea timpului de transport dintre localitati, cererea si oferta de locuri de munca devin mai atractive, contribuind la cresterea nivelului de trai" din zona, a spus Iotcu.

Pe langa podul peste Mures, investitiile in zona sunt continuate cu cele doua tronsoane de drum, primul, de la rampa, la Sanpetru German, pe DJ 709 E si cel de-al doilea, de la rampa, la Pecica, sustinute din bugetul Consiliului Judetean Arad.

Perioada de exploatare a podului este estimata la 120 de ani, iar timpul de traversare a Muresului de sub un minut, fata de 30 de minute cat dureaza cea prin metoda clasica, cu bacul.



Autoritatile locale au inceput sa se gandeasca la un pod acum 117 ani

Demersurile pentru acest pod au inceput in secolul XIX, cand conducerea localitatii a "rugat" autoritatile austro-ungare sa-l construiasca. Solicitarea localitatii a fost aprobata, dupa mai mult timp, iar elementele podului au inceput sa fie fabricate, toate avand, conform vestic.ro, inscriptia "Pecica" in limba maghiara (Pecska).

Totusi, marii agricultori locali s-au opus construirii acestui pod, deoarece ar fi usurat transportul de produse agricole, ceea ce ar fi dus la cresterea ofertei si, automat, la reducerea preturilor, deci venituri mai mici.

Acestia au avut succes la Viena, care a "rugat" Pecica sa doneze podul localitatii Lipova, aflata dincolo de Arad. Pecica a ramas cu podul plutitor vechi (denumit "compa" de localnici), care a fost pana anul acesta singurul mijloc de traversare a raului din zona.



Podul metalic peste Mures, intre Lipova si Radna, lung de 144 metri, cu o latime de sapte metri, din care carosabilul masoara 5,5 metri, a fost dat in folosinta in anul 1896.

Putina istorie

Pecica, situat la 25 de kilometri vest de Arad are o istorie indelungata. Localitatea este una din cele mai vechi asezari rurale din judetul Arad si Europa, fiind locuita inca din epoca bronzului.

Sapaturile efectuate la Santul Mare, in hotarul orasului, atesta o fortificatie din aceasta epoca facand parte din cultura Periam-Pecica. Aceasta cultura s-a transformat apoi intr-o cultura a fierului, perioada hallstattiana.



De asemenea, aici a fost localizata cetatea dacica Ziridava. Atestarile documentare apar incepand cu secolul al XIII-lea cand in conscriptiile decimale papale din 1333 - 1337 sunt mentionate 30 de asezari mici (Ahtumononustura, Poppin, Hodos - Bodrog, Sionda, Basaraga, Marian, Latrian, Pecica propriu - zisa, etc).

Forma actuala a localitatii a inceput sa se contureze dupa incetarea ocupatiei otomane, in secolul XVIII-lea, si din punct de vedere administrativ pana in 1960 s-a constituit din doua parti: partea estica a fost Pecica Romana iar cea vestica - Pecica Maghiara sau Rovine.

La 3 km se afla manastirea ortodoxa sarba din Bezdin, construita in secolul XVI-lea, la 11 km manastirea ortodoxa romana Hodos-Bodrog, a carei atestare documentara dateaza din 1213 si la 10 km se gasesc ruinele manastirii lui Ahtum, pomenit in documente din 1204.



Localitatea apartinatoare, Turnu, este amplasata in apropierea frontierei cu Ungaria, existand din anul 1997 punctul de trecere a frontierei Turnu, zona ce raspunde cerintelor standardelor internationale in domeniu.



Localitatea Sederhat este atestata documentar din anul 1913 .Localitatea apartinatoare Bodrogu Vechi este o localitate de mici dimensiuni, amplasata pe malul drept al raului Mures, in zona inundabila.

Economia orasului este una predominant agrara, iar sectorul economic secundar si tertiar au avut evolutii ascendente. Astfel, alaturi de agricultura, industria petrolului si a gazelor naturale este bine reprezentata in zona.

Deschiderea punctului de frontiera de la Turnu si punerea in valoare pentru viitor a zacamintelor de ape termale ar putea fi atuurile cele mai importante pentru dezvoltarea economica a orasului.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4308 ori