Ilie Serbanescu: O prosteala careia trebuia sa-i fi pus capat recensamantul

Miercuri, 28 Decembrie 2011, ora 12:30
2205 citiri
Ilie Serbanescu: O prosteala careia trebuia sa-i fi pus capat recensamantul

Contestat de multi pentru faptul ca ar fi reclamat cheltuieli ce picau foarte prost in conditiile restrictiilor bugetare actuale fata de ceea ce putea oferi, recensamantul populatiei si locuintelor avea mize economice uriase. Desigur, cu conditia sa fi fost realizat corect si cuprinzator!

Exista din partea celor care constientizau aceste mize o tendinta de a le concetra asupra aflarii populatiei reale din Romania, in contextul migratiei masive catre Occident. Dar nu aflarea populatiei in sine si nici implicit a realei pozitionari a Romaniei in diferite ierarhizari europene si mondiale constituia miza principala, ci reasezarea in conformitate cu realitatile a unei intregi serii de indicatori in functie de care se stabilesc politici economice si sociale la nivel intern si la nivelul Uniunii Europene (privind, de pilda, ocuparea fortei de munca, sustinerea agriculturii, combaterea saraciei, contributia Romaniei la bugetul comunitar, dimensiunile fondurilor europene etc.).

Trebuie sa se inteleaga faptul ca, de la anteriorul recensamant din 2002, au trecut 10 ani de violente schimbari generate tocmai de migratia masiva dupa ridicarea exact la inceptului perioadei respective de 10 ani a obligativitatii vizelor in spatiul Uniunii Europene. Sunt estimate deplasari de doua-trei milioane de oameni, care reprezinta nu doar 10-15% din populatia totala, dar, avand in vedere ca este vorba de fapt de subiecti in varsta de 18-40 de ani, ponderea poate ajunge spre 40% din intreaga forta de munca in varf biologic.

O tara care ajunge cu doar jumatate din forta sa apta de munca in interior, aproape toata cealalta jumatate aflandu-se in afara, nu mai este aceeasi cu cea de dinainte! Este ca si vorba despre o alta tara si schimbarea trebuie consemnata in statisticile oficiale!

Fara luarea in considerare a acestei schimbari dramatice - si pentru o asemenea luare in considerare este nevoie de o baza legala, pe care o constituie recensamantul -, se porneste, precum in prezent, de la o premisa falsa, construindu-se aprecieri si chiar politici care reprezinta niste anomalii extrem de costisitoare si periculoase.

Produsul absurd al acestei premise gresite este estimatia statistica oficiala ca 36-37% din forta de munca din Romania este ocupata in agricultura, cu toate anomaliile ce deriva din aceasta estimatie. Pornindu-se de la populatia activa - care deriva si ea din popoulatia totala -, se calculeaza gradul de ocupare. Din culegere de date statistice se contabilizeaza numarul de salariati din industrie si servicii (sectoare in care exista evidente si se platesc taxe), precum si numarul de liber-profesionisti si antreprenori, iar, practic, diferenta pana la cuantumul total este trecuta in contul ocuparii (fictive) in agricultura. Anomalia este recunoscuta sub forma inscrierii celor mai multi ca lucratori fara loc de munca. Oamenii nici nu exista, pentru ca sunt la munca prin Italia, Spania, Germania, Franta sau la cersit si furat prin aceste locuri sau altele, dar figureaza in agricultura!

Precum in regula generala, o nenorocire nu vine niciodata singura! Pornindu-se de la aceasta cifra, se decreteaza oficial ca problema nr. 1 a economiei din Romania este ocuparea disproportionata in agricultura, unde nu exista taxare. Si de aici subalimentarea bugetului de stat si bugetelor de asigurari de sanatate, pensii si somaj, precum si imposibilitatea organica, pentru a ne exprima astfel, a unei protectii sociale adecvate si a unor programe de dezvoltare eficiente.

Mai rau, insa, toata constructia programului Uniunii Europene privind sectorul agricol din Romania pleaca - interesat sau nu (dar asta este o alta problema!) - de la aceasta falsa premisa.

Banii acordati acestui domeniu - nu discutam acum daca multi sau putini - sunt de fapt nu pentru dezvoltarea agriculturii, ci pentru asa-numita "dezvoltare rurala", respectiv pentru scoaterea fortei de munca din agricultura si indreptarea ei catre alte ocupatii pe cat posibil mai mult tot la sate, intrucat, in lipsa macar a vreunui cent pentru dezvoltarea industriei, la orase ar astepta-o doar mizerie si saracie!

Asta este strategia Uniunii Europene pentru agricultura din Romania! S-a calculat, potrivit acesteia, ca ar fi vorba de nevoia ca, din agricultura romaneasca, sa fie eliberate contingente de forta de munca de aproape 3 milioane de oameni! In timp ce exact acesti oameni sunt de fapt prin strainatate si contribuie eventual la bugetele altor tari!

Iar pe ogoarele patriei mai trudesc doar oameni peste 50 de ani, covarsitoarea majoritate chiar peste 55 de ani, care isi asteapta, prin varsta, nu impozitari, ci acompaniamente sociale, nemaivorbind de obstescul sfarsit!

Acestei prosteli statistice incomensurabile ar trebui sa-i fi pus capat recensamantul din anul 2011! O prosteala care condamna Romania la subdezvoltare, prin noi insine si cu largul concurs al stapanilor nostri din strainatate.

#buget recensamant, #Serbanescu recensamant, #recensamant 2011 , #Administratia Publica