Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

REGIONALIZARE. Monstrul birocratic francez ar putea sufoca bugetul roman

REGIONALIZARE. Monstrul birocratic francez ar putea sufoca bugetul roman


Dupa ce a prezentat, intr-un articol anterior, particularitatile modelului polonez de regionalizare, vehiculat de Bucuresti pentru reforma romaneasca, Business24 face o analiza comparata si pe modelul francez, invocat, de asemenea, de guvernantii romani. Un model usor de replicat, dar cu riscul de a rata esenta: dezvoltarea regionala.

Cum va fi condusa Romania? Va reusi bugetul public sa faca fata "monstrului birocratic" francez? Serveste acest model cresterii nivelului de absorbtie a fondurilor europene, concomitent cu reducerea disparitatilor economice dintre regiuni?

Desi procesul de regionalizare a Romaniei va incepe in acest an, dupa cum au anuntat autoritatile, nu a fost publicat un plan oficial. Totusi, proiecte mai vechi ale Uniunii Social Liberale (USL) dezvaluie ca modelul francez de regionalizare reprezinta o sursa importanta de inspiratie pentru reorganizarea administratiei romanesti.

In Franta, procesul regionalizare a inceput in anii '50 si a inaintat cu pasi mici, impartirea teritoriala in 26 de regiuni avand loc in 1992.

La o populatie de 60 milioane de locuitori si o suprafata de 550.000 de km2, Franta numara in prezent 26 de regiuni (dintre care patru peste mari), 100 de departamente si peste 36000 de comune.


Regiunile franceze

Franta este unul dintre putinele state europene cu existenta neintrerupta si chiar daca numara mai multe niveluri administrative, ramane in continuare un stat centralizat, cu un caracter puternic unitar. Din cauza tensiunilor din anumite zone, puterea regiunilor este limitata si uneori se confunda cu cea a departamentelor (corespondent al judetelor romanesti). Desi dispun de capacitate investitionala mare, regiunile franceze nu au autonomie legislativa.

Principalele domenii de competenta la nivel regional sunt educatia (constructia, echipamentul si intretinerea scolilor); pregatirea si formarea profesionala; planificarea, mediul si patrimoniul oraselor (de exemplu, parcurile nationale regionale); transporturile (organizare, finantare).

Regionalizare romaneasca importata din Franta


Nivelurile administratiei franceze

Proiectul romanesc, in limita in care a fost conturat pana la aceasta ora, se inspira din structura institutionala franceza. Fiecare regiune e condusa de un Consiliu Regional, ai carui membri sunt alesi prin vot. Presedintele consiliului este seful executivului si conducatorul echipei administrative. In cadrul fiecarei administratii regionale exista un secretariat general al problemelor regionale. Acesta se ocupa mai ales de proiectele cofinantate de fondurile structurale europene, care ar putea fi un corespondent al Autoritatilor de Dezvoltare Regionala (ADR).

Un alt element comun este reprezentat de Consiliul economic si social, compus din reprezentanti ai mediului de afaceri, ai sindicatelor si organizatiilor sociale. Desi institutia are doar rol consultativ, autoritatile sunt obligate sa obtina punctul de vedere al acesteia, inainte de aplicarea oricaror masuri. Proiectul romanesc mai propune si o Curte de Apel regionala.

Numarul prefectilor numiti de Guvern va fi redus de la 41 la opt, potrivit proiectului USL, iar in privinta presedintilor de Consilii judetene circula mai multe variante: ori se va desfiinta aceasta functie, ori vor intra in Consiliul Regional.

Astfel, regiunile vor detine fonduri in scopul dezvoltarii echilibrate a regiunilor. Guvernul va gestiona doar proiecte nationale, toate celelalte fiind transferate catre regiuni (inclusiv fondurile din cadrul POS-urilor: mediu, resurse umane, administratie, transporturi etc.).

O inovatie romaneasca este infiintarea mai multor capitale in cadrul aceleiasi regiuni, dar cu functii specifice: centru economic, centru politico-administrativ, centru cultural, centru universitar etc.

Toata aceasta schema institutionala se potriveste ca o manusa administratiei romanesti, avand in vedere ca ea este constrituita pe fundamente franceze. Asemenea Frantei, caracterul unitar al statului roman este puternic, iar tensiunile sociale din Covasna si Harghita nu ar permite un nivel de autonomie ridicat si putere financiara mare, potrivit lectorului universitar Vasile Ostaciuc, specializat pe politici publice, la Universitatea Dimitrie Cantemir.

Romania, o tara in care prosperitatea e imparita intre cativa

Din punct de vedere economic, regiunile de dezvoltare romanesti nici nu sunt pregatite pentru autonomie crescuta. La capitolul alocari din TVA pentru echilibrarea balantei bugetelor locale, "centrul" a alocat in 2012 88,7 milioane de euro pentru regiunea Nord-Est, 66 milioane de euro pentru Sud si 55,7 milioane de euro pentru Sud-Est. La polul opus, Bucuresti-Ilfov a primit doar 2,2 milioane de euro, iar Vestul, 35 de milioane de euro.



Diferentele de alocari reliefeaza disparitatile economice dintre regiuni, care se manifesta in trei directii: rural-urban, est-vest si provincie-capitala. Asa se face ca tot teritoriul Romaniei, cu exceptia zonei Bucuresti-Ilfov, este eligibil pentru accesarea fondurilor europene de dezvoltare regionala, una din principalele mize ale intregului proces de reorganizarea administrativa. Aceste fonduri se acorda doar acelor regiuni cu dezvoltare (masurata in PIB pe cap de locuitor) mai mica decat 75% din media UE.

La nivel national, PIB pe cap de locuitor a fost de 6500 de euro in 2012, medie depasita doar de zona Bucuresti-Ilfov cu 14.600 de euro/locuitor si de Vest cu 7026 de euro/locuitor. In celelalte regiuni, sumele erau cuprinse intre 3.884 de euro/locuitor (in Nord-Est) si 6.053 de euro/locuitor (in Centru).

"Diferentele de dezvoltare intre regiunile franceze nu sunt foarte mari si din aceasta cauza, sistemul francez nu poate fi aplicat fara modificari, ar deveni o forma fara fond. Nu mai exista departamente franceze cu PIB pe cap de locuitor sub media UE. la ei nu mai e o miza financiara. La ei, marea miza e Politica Agricola comuna. La noi, miza este politica de dezvoltare", explica Ostaciuc.

Superbirocratia franceza, o piatra de gatul bugetului public

Scaderea birocratiei este o conditie pentru dezvoltarea regionala, in conditiile in care mediul de afaceri este sufocat de costuri, proasta organizare si intarzierile de plati ale administratiei romanesti.

Pe de alta parte, administratia franceza se bazeaza pe un "monstruos" aparat birocratic, care devoreaza aproape jumatate din bugetul statului.

"Birocratia franceza e cea mai mare si stufoasa din Europa. Administraia numara peste cinci milioane de bugetari si un sistem care pregateste aceste cadre. Este extrem de bugetofaga, nu cred ca bugetul Romaniei ar suporta o proportie atat de mare de bugetari", este de parere lectorul universitar.

De altfel, nici francezii nu sunt prea multumiti de administratia lor. Toate aceste neajunsuri sunt subliniate intr-un raport deloc popular in randul guvernantilor, realizat de Jacques Attali, la solicitarea presedintelui Sarkozy. Raportul sustine ca acest model de descentralizare este depasit, iar pentru limitarea pierderilor financiare si a birocratiei, statul trebuie sa intareasca regiunile si sa desfiinteze cele 100 de departamente franceze, cu atributii similare. Totodata, cele 36.000 de comune trebuie reduse la 6000.

Desi propunerea nu s-a bucurat de popularitate in niciuna dintre taberele politice, problemele despistate de Attali sunt subiliate de un alt raport, realizat de Jaque Chereque, care aduce in prim-plan deficientele de cooperare pe orizontala, dar si intre cele trei niveluri administrative.

In concluze, modelul francez de administratie regionalizata nu corespunde decat partial nevoilor Romaniei. In ciuda legaturilor istorice si culturale, dezvoltarea economica dintre cele doua state se afla la niveluri incomparabile, iar obiectivele difera. In timp ce Franta lupta sa isi mentina pozitia in UE, in randul celor mai dezvoltate state de pe continent, Romania se lupta pentru depasirea conditiei de tara periferica, iar obiectivele imediate sunt o mai buna absorbtie a fondurilor europene si o dezvoltare economica omogena in teritoriu.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 11932 ori